
Ştiri, ştiri şi iar ştiri... De la ora 10, de la ora 17, sau, cele mai importante, de la ora 19. E bine că avem acces la atâta informaţie. Suntem un popor atât de informat încât ar trebui să fim o forţă mondială, în consonanţă cu unele teorii ale conspiraţiei, conform cărora cine are informaţie, are puterea. Numai că, eu unul, sincer, nu simt nici un plus de „putirinţă” dacă mă uit la ştirile debitate pe fluxurile media. Aş spune chiar că sunt mai confuz, nicidecum mai puternic. De fapt, poate asta e şi ideea...
Introducerea fiind făcută, să vedem cum se prezintă vinul în contextul ştirilor. Dacă facem o sinteză rapidă, vedem că el este prezent pe prompterele televiziunilor, sau în paginile ziarelor, cam de patru ori pe an: chiar înaintea culesului, apoi când e gata de consum noua producţie, de Paşte şi de Crăciun - cele două momente de glorie comercială ale vânzărilor. Nu ştiu dacă e de ajuns, sau nu, pentru numărul de hectare cultivate cu viţa de vie în România.
Important este ca ştirea despre respectivele vinuri să fie coerentă şi la obiect. Şi totuşi, la noi, şi în ştiri, ca şi în vin, încă se pune accentul, de cele mai multe ori, pe cantitate. Un exemplu concludent ar fi ştirile difuzate recent, în zilele premergătoare culesului, când la un mare producător, reportera de teren se entuziasma vorbind de producţii record la hectar (sic!). Mai mult (şi mai grav), îşi dădea cu părerea că anul acesta se va face un vin bun, în timp ce gusta demonstrativ, în faţa camerei, nişte... struguri de masă. An bun, ce mai! De regulă, în toată lumea, când se vorbeşte de un an bun, se iau în calcul şi alte repere. An bun nu înseamnă o mare cantitate de struguri din care trebuie să obţinem o mare cantitate de vin. Cunoscătorii ştiu asta bine, la fel cum mai ştiu şi de „cupajele” de interese comerciale, care se fac cu vinuri foarte ieftine aduse din U.E. Despre aceste aspecte am aştepta relatări într-un flux profesionist, de ştiri serioase.
Dar mai sunt şi ştirile „simpatice”. Căutând printre acestea şi dând de tot felul de cetăţeni puşi pe scandal din cauza unui pahar, sau care au plecat la „treierat” auto- turisme, cu autocamionul din dotare pe post de combină, mă încearcă un alt regret. Nici unul nu spune că a băut un pahar cu vin. Marea majoritate se jură că totul s-a întâmplat din cauza unei beri, bat-o vina. Zici că la noi nu s-a auzit de vin. Deşi, la urma urmei, e „de bine”, dacă ne gândim că vinul nu se asociază cu asemenea elemente ce fac deliciul ştirilor. Am văzut totuşi şi un personaj debarcat de poliţişti de la volan, care a recunoscut că a băut trei kile de vin. Dacă zicea litri, parcă ar fi fost mai simpatic.
Ca idee, editorii ştirilor ar putea remarca nu doar anacronice superproducţii la hectar, ori accidente, crime şi violuri comise pe fondul excesului bahic. Ar fi cazul ca şi ei să afle că în lumea vinului se mai întâmplă şi altele: nişte vinuri româneşti au luat medalii de aur şi de argint la câteva prestigioase competiţii internaţionale; alt vin românesc zboară de acum la clasa lux a companiei Lufthansa; un profesor aflat în slujba vinului, a împlinit o vârstă respectabilă... Ştiu că „profesioniştii” ştirilor îmi vor replica lipsa oricărui element senzaţional, vor spune că nu e nimic spectaculos în toate astea. Nici măcar un glonţ de cauciuc. Oricum, dragii mei, fiţi totuşi vigilenţi: sunt şi accidente cu dopuri de şampanie!
Şi, pentru că tot vorbeam de editorii ştirilor, nu mă pot abţine de la o remarcă: corect, se scrie „Murfatlar”, nu „Mufatlar”. Aceasta o ştie şi un chelner cu opt clase, domnilor de la Realitatea TV!