Apetitul pentru consum al romanilor se dovedeste a fi de-a dreptul fantastic. Generat, poate, de lipsurile indurate cu stoicism in vremurile pe care adolescentii de azi, spre fericirea lor, nu le-au cunoscut, el ne-a fost indus, cu certitudine, de corporatiile occidentale ce au cucerit estul, dupa 1990. Un fapt este evident: am devenit consumatori, reusind sa dam peste cap calculele celor care au investit in supermarket-uri, sau hypermarket-uri. Ce mai, niste adevarati europeni…
Incet, dar sigur, dupa ce am testat si bune, dar mai ales rele, (obisnuinta, de!) incepem sa devenim mai pretentiosi. La orizont se prefigureaza dezvoltarea unei culturi a calitatii, pretul nemaifiind un element principal la achizitie. De ce, am devenit oare mai bogati? Raspunsul este sec, englezesc: "sunt prea sarac pentru a-mi cumpara pantofi ieftini!" Dar nu despre pantofi ne-am propus sa vorbim, in revista (singura) ce se doreste a fi un indrumar in cultura oenologica.
Ce vin mai bea romanul? Statistic vorbind, la putere ramane tot vinul alb, demisec sau dulce. Convenabil pentru toata lumea, producatorii ascunzand usor defectele unui vin sec nereusit, cu ajutorul catorva "dulceturi" si obtinand astfel un vin "bun" si ieftin pentru buzunarul consumatorului. Poate a venit vremea sa schimbam frecventa si sa cunoastem cate ceva despre bauturile consumate, cu ce mancare se asociaza un vin, sau, altfel zis, sa ne formam o educatie alimentara. Foarte important, cand vorbim despre vinuri, este si aportul pe care il aduc acestea la starea noastra de sanatate. Astfel, ne va fi mai usor sa luam decizia de a cumpara o butelie de vin correct, si nu un "pet" cu trei litri de posirca.
"Europenizarea" consumatorului autohton de vin a inceput. Piata este inundata atat de "clasici europeni", de "lumea noua", dar si de producatorii interni. Vor rezista doar cei puternici, consumatorul desi putin "mahmur", speram ca va deveni mai exigent si se va indrepta spre calitate.
Cert este ca, mai greu, sau mai usor ne vom obisnui cu acest statut de consumator. Important este ca, cel putin sa o facem cu demnitate, consumand numai produse de calitate. Respectand vinul adevarat, ne vom respect ape noi insine. Sa ne aducem aminte ca, daca acum cativa ani, achizitionarea unui bun electrocasnic era dezideratul suprem pentru o gospodina, acum este un fapt banal. Il iei pe credit, "doar cu buletinul". Chiar asa, domnilor bancheri, pe cand un credit de consum pentru achizitionarea unui Chateau… de 2000, 3000 EURO?… Da-ne noua, Doamne…
Wine Industry nr 7 octombrie 2006
