Daca ar sta la soare, s-ar bronza si atunci l-am privi indoielnic, spu­nand ca s-a oxidat. Baie nu are voie sa faca, nici macar in apa minerala. Aerul tare de la munte il "trezeste" si isi pierde taria alcoolica. In general, excursiile il obosesc, fiindca nu trebuie agitat si, apoi, nici nu stie cu ce etichete sa se imbrace in concediu… Asa ca se resemneaza si, ca un majordom perfect, ne urmeaza in vacanta spre a avea grija de "setea" noastra estivala.

Cu siguranta, ati inteles ca, de fapt, ne referim la vacanta noastra si la "aso­cierea" acesteia cu bucuria si relaxarea pe care o gasim intr-un pahar cu vin. Vinul se dovedeste a fi un bun companion, oriunde il degustam: la malul marii sau la umbra muntilor.

Ce vinuri ar trebui sa ne delecteze in sejururile noastre estivale? Raspunsul ar fi toate - fie ele albe, rose sau rosii, fie seci, demiseci sau demidulci - cu o singura conditie: vinul sa fie corect si sa fie servit in respectul regulilor gastro­nomice. Este adevarat ca arsita soarelui ne indreapta setea mai mult spre vinurile albe sau rose lejere (ca si tinuta de vacanta).

Toate bune si frumoase, am vorbit despre ce vinuri ar trebui sa bem si ce vinuri ne-ar place sa bem. Din pacate, ne rezumam la oferta celor care fac turism, sau a celor care se prefac ca fac turism. Fara a dori sa intram in tenebrele turismului autohton, nu putem sa ne facem ca nu observam cat de saraca este oferta in materie de vinuri. Litoralul, de exemplu, este de ani buni sub monopolul a doi mari producatori, Murfatlar si Jidvei, care desfasoara un adevarat razboi de marketing, producatorii mai mici, dar cu vinuri corecte, fiind practic spulberati de valurile tip "tsunami" ce au gustul ieftin al vinurilor comerciale.

La o terasa "de fite" din statiunea Mamaia, am intalnit si extrema, o ade­varata expozitie de vinuri romanesti si de import. Se pare totusi ca au exagerat cand au hotarat sa expuna spre vanzare un vin de o suta de puncte, respectiv un Petrus ‘74 in valoare de trei mii de dolari. Cu riscul de a fi carcotasi, spunem ca au exagerat, nu pentru curajul de a achizitiona un astfel de vin in asteptarea milionarului ratacit in drum spre Nisa, ci pentru modul defectuos de expunere a unui astfel de vin. Au fost probabil pacaliti de palmierii firavi, din centrul statiunii, care poate mai poarta intre frunze briza Mediteranei.

Si uite asa, nu putem sa ne abtinem si aruncam o privire si la vecinii bulgari, spre a vedea ce retete au aplicat, transformand produsul turistic intr-o masiva migratie spre nisipurile lor de aur. In urma "investigatiilor", am descoperit, printre altele, reteta pachetului turistic – all included, adica platesti la inceput si consumi cat doresti. Reteta simpla si eficace, atat turistul, cat si operatorul turistic iesind in castig. Ne-au confirmat aceste fapte un grup de amici, intorsi de curand din vestita, de acum, statiune Albena, unde au beneficiat din plin de reteta amintita, desfatandu-se din belsug cu un vin alb si, mai presus de toate, corect.

Parca ar fi dupa spusele maestrului Fanus Neagu: "Vinul trebuie sa fie alb, sec, rece, mult si … pe degeaba!"

Wine Industry nr 6 august 2006